Written by Catargele sună sub vântul tăios
Ca toaca la’nceput de vecernie
E timpul renunțării la ce-i de prisos,
Este sfarsit de septembrie.
Ca toaca la’nceput de vecernie
E timpul renunțării la ce-i de prisos,
Este sfarsit de septembrie.
Si-alege-ți vaporul ce pleacă în zori
E vremea plutirii spre țările-n care
Lăstuni-și fac cuiburi din vată de nori.
Nici scuturi, nici săbii de bronz nu mai sunt
Nici prinți in Levant, îndragind vânătoarea.
Turbati, mistreții de-argint, de azi tot mai mulți,
Pe spuma de valuri cutreieră marea.
Același tu ești, vânător și pescar,
Din osia lumii până-n marginea vremii,
Adu-ți aminte, nu e hotar
Pentru cel ce nu crede-n vedenii.